Reforma climaterică europeană adâncește sărăcia energetică în întreaga Uniune Europeană și în mod special în țările din Centrul și Estul Europei. Conform unui calcul matematic simplu, în România, unde 32% din gospodării se confruntă deja cu situația de sărăcie energetică și unde 80% din gospodăriile din mediul rural se încălzesc cu lemne, fiind lipsite de alternative, implementarea acestor măsuri poate duce la situația extrem de probabilă ca, începând din 2027, peste 50% din gospodării să fie încadrate în situația de sărăcie energetică.
Pentru a evita intrarea în procedură de infringement, Comisia Europeană a solicitat României în mai 2023 să renunțe până la finalul anului la plafonarea tarifului la energie și la acordarea ajutoarelor pentru energie, ceea ce va obliga consumatorii casnici să plătească între 12% și 83% în plus la facturile de energie electrică. Această majorare de cel puțin 12% este raportată la prețurile energiei de acum, însă perspectiva introducerii noilor taxe, începând din 2027, poate majora prețurile la nivelul din 2022, când ofertele de prețuri neplafonate la energie pentru utilizatorii casnici erau cuprinse între 2.93 lei / kWh și 5.96 lei / kWh. Indiferent de nivelul de creștere, cert este că gazele vor fi taxate cu mult mai mult decât energia electrică. Toți acești factori, la care se vor adăuga creșterea prețurilor la combustibili și mărirea substanțială a taxelor de transport, din cauza implementării normei Euro 7, vor duce la scumpiri în lanț semnificative la produse și servicii. Dacă, raportat la inflația de 16,4% înregistrată în T4 din 2022, prețurile la raft a marii majorități a produselor alimentare se dublase față de nivelul din T4 / 2021, luând în calcul și incapacitatea guvernelor din UE să țină sub control inflația, este extrem de probabil ca introducerea taxelor pe carbon în 2027 să ducă la o triplare a prețurilor la raft a produselor alimentare de bază, față de nivelul lor din T4 / 2021.
Datele Eurostat arată că, în vara anului 2022, România a avut cea mai mare creștere a prețurile la energie (112%) din toată Europa și a doua în ceea ce privește gazele naturale (165%). După cum arăta prof. univ. dr. Mircea Coșea, din cauza unui ansamblu complex de determinante macro-economice și obiective climaterice, din cauza obligației României – dată de contextul țintelor energetice ale UE – de a-și schimba structura de producție industrială, din cauza prețului energiei din România, care face ca toate costurile producției industriale să fie mai mari decât în orice altă țară europeană, România pierde semnificativ gradul de competitivitate pe piața europeană și internațională.
Prin urmare, obiectivele climaterice ale UE determină în mod direct scăderea puternică a nivelului de trai, înrăutățesc major inegalitățile existente și adâncesc diviziunea între statele care își permit să treacă la surse de energie mai curate și cele care nu își permit acest lucru. România și toate statele din Centrul și Estul Europei, aflate deja într-o situație dificilă după întreaga suită de factori care au afectat producția, industria și economia, din cauza pandemiei de COVID-19 și a declanșării războiului din Ucraina, se vor confrunta cu probleme macro-economice majore în viitorul apropiat.
CMF: 11240014