Guvernanții PSD-PNL au promis că nu vor majora taxele și impozitele, dar au făcut opusul. Au promis că vor reduce risipa cheltuielilor bugetare și că vor tăia pensiile speciale, dar a fost doar praf în ochi, ca să ne distragă atenția de la adevăratele lor intenții, îndreptate împotriva contribuabililor. Au promis predictibilitate și stabilitate economică, dar au creat haos. Au promis și au mințit – acesta este rezumatul guvernărilor PSD-PNL.
România are cea mai mare pondere a cheltuielilor bugetare salariale din Uniunea Europeană, depășind 33%, în timp ce media europeană este în jur de 22%. Până în iulie 2023, totalul cheltuielilor bugetare a ajuns la un record de 17,6% din PIB. Pensiile speciale consumă 0,99% din PIB, în creștere față de anii anteriori. În primul semestru din 2023, deficitul bugetar a ajuns la 2,34% din PIB și, după estimările economiștilor, riscă să depășească 6% din PIB până la sfârșitul anului. Din aprilie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a României a depășit 153 de miliarde de euro. Acestea sunt „reușitele”, în cifre, ale guvernărilor PSD și PNL.
Comisia Europeană somează România să reducă deficitul bugetar, în caz contrar amenințându-ne cu tăierea a 60 de miliarde de euro din fondurile europene de coeziune. În loc de o reformă viabilă a administrației și desființarea facilităților fiscale abuzive (deloc neașteptat, CCR a declarat neconstituțional proiectul legii pensiilor speciale, un alt simulacru fiscal al guvernării), PSD-PNL a ales, pe de o parte, să înșele Comisia Europeană că ia măsuri reale, iar, pe de altă parte, să împovăreze și mai mult antreprenoriatul românesc și întreaga populație. Toate acestea după dezastrul economic din pandemie, după ce România a înregistrat în 2022 cea mai mare creștere din UE a prețurilor la energie și după ce fermierii români au fost la marginea falimentului, din cauza politicilor discriminatorii ale UE.
Iată ce ne-au pregătit teroriștii fiscali PSD-PNL, într-un total dispreț față de populație și antreprenoriatul românesc, pe principiul că mediul privat trebuie stors de resurse, pentru a menține iresponsabilitatea unui aparat de stat îmbuibat, în continuă creștere:
Creșterea TVA de la 5% la 9% pentru numeroase bunuri și servicii, inclusiv:
– alimente – în contextul în care, în UE, românii cheltuie cel mai mare procent din salariu (peste 25%) pentru alimente, cât și în contextul în care inflația și cheltuielile producătorilor români cu energia, gazele și transportul aproape că au dublat prețurile marii majorități a alimentelor față de nivelul din 2021;
– lemn de foc – în contextul în care aprox. 45% dintre locuințele din România sunt în mediul rural, iar 80% dintre gospodăriile din mediul rural se încălzesc cu lemn și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire;
– livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată populației, spitalelor publice și private, furnizorilor de servicii sociale etc. – în contextul în care 32% din gospodăriile din România se confruntă cu situații asociate sărăciei energetice, în contextul în care românii ard de vii în spitale din cauza instalațiilor improvizate pentru încălzire;
– livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire cu emisii scăzute de carbon – în contextul în care România încearcă cu greu (și fără prea mari șanse de succes) să țină pasul cu cerințele nerealiste ale UE privitoare la reducerea emisiilor de carbon, această măsură poziționându-se în direcție contrară față de obiectivele climaterice ale Uniunii Europene și facilitățile fiscale aferente;
– livrarea de locuințe – măsură care afectează deopotrivă pe antreprenorii în construcții și pe cumpărători;
– livrarea de manuale școlare, cărți, ziare şi reviste, cât și serviciile privind accesul la instituții muzeale și culturale, diminuându-se astfel posibilitatea cetățenilor de acces la educație și cultură, domeniu care a fost deja deprioritizat de români, din cauza scăderii nivelului de trai;
– serviciile de restaurant și catering – în contextul în care, începând din pandemie, în HORECA s-a lovit sistematic cu măsuri excesive.
Microîntreprinderile, coloana vertebrală a economiei românești, vor fi afectate semnificativde măsurile fiscale ale unui guvern care urăște inițiativa și antreprenoriatul:
- menținerea cotei de impozitare de 1% pe venit pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv, însă creșterea cotei de impozitare la 3% din venit pentru restaurante, baruri, firme de catering și microîntreprinderile care desfășoară activități în domeniile IT, juridic, asistență medicală și stomatologică – ceea ce va conduce la o majorare a prețurilor serviciilor în aceste domenii, ce va fi suportată de cetățeni;
- obligarea microîntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 300.000 lei și înregistrează o rată a rentabilității de peste 30% să treacă de la impozitul pe venit de 1% la impozitul pe profit de 16%;
- introducerea ajustorului fiscal pentru impozitul pe profit, care obligă societățile aflate pe pierdere sa plătească impozit pe profit;
- eliminarea posibilității ca o persoană să dețină mai multe microîntreprinderi (în prezent, o persoană poate deține 3 microîntreprinderi).
Eliminarea facilității fiscale prin care microîntreprinderile pot direcționa 20% din impozit pentru sponsorizări afectează în mod direct ONG-urile din România, marea lor majoritate atrăgând fonduri pentru îndeplinirea scopurilor de activitate tocmai în baza acestei facilități. Total inexplicabilă, discriminatorie și inechitabilă pentru organizațiile non-guvernamentale din România este propunerea privind menținerea deductibilității și „deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 300%” pentru cheltuielile de sponsorizare „acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte”. Pretinsul „patriotism economic” al guvernului Ciolacu, în timp ce sufocă activitatea ONG-urilor românești, dă legi cu dedicație pentru organizațiile internaționale.
Introducerea unui al treilea plafon la CAS, de 36 de salarii minime. În cazul celor care plătesc CAS raportat la acest plafon, contribuția anuală la pensie va fi de 27.000 lei.
Eliminarea plafonării plății CASS pentru activități independente – cum ar fi medicii, contabilii, psihologii etc., plafon care era la nivelul a 24 de salarii minime – şi eliminarea exceptării angajaților din construcții şi agricultură (inclusiv agribusiness). Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate se va calcula la venitul net, astfel introducându-se o nouă taxare, de 10%, la contribuția de 25% pentru asigurări sociale.
Drept consecință directă, PFA-urile vor dispărea, nemaifiind sustenabile, iar cetățenii vor fi obligați să treacă la SRL, cu impozit pe profit, sau, în anumite cazuri, la microîntreprinderi. O altă consecință economică va fi scăderea veniturilor fiscale și creșterea evaziunii fiscale. Un efect socio-profesional extrem de negativ, chiar dacă nu imediat, va fi migrarea forței de muncă. În acest context, nu trebuie omis că situația revoltătoare în care o gravidă cu dizabilități a născut pe trotuarul din fața unei spital din România a fost produsă indirect, pe lângă subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate publică, de exodul medicilor din România. De asemenea, nu trebuie omisă situația extrem de dificilă cu care se confruntă antreprenorii din construcții, din cauza exodului muncitorilor români în state din Uniunea Europeană. Nu trebuie omisă nici abandonarea sistematică a agricultorilor români la limita subzistenței, situație ce determină o producție internă insuficientă de alimente și dependența de importuri.
Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Această măsură va descuraja investițiile în companiile românești și va reduce potențialul de reinvestire a profitului în economie, afectând astfel creșterea și dezvoltarea afacerilor.
Impozitul de 1%, aplicat asupra diferenței dintre valorile impozabile individuale ale proprietăților imobiliare și un plafon de 2.500.000 lei, care îi vizează pe cei care dețin mai multe imobile. Introducerea unui nou impozit pentru persoanele cu mai multe proprietăți vizează în primul rând proprietarii care dețin mai multe case sau apartamente, dintre care unele sunt închiriate. Această măsură fiscală va crește costul chiriilor, iar chiriașii vor fi nevoiți să suporte costul majorat, estimat de specialiști la aproximativ de 100 de euro / lună.
De asemenea, se stabilește un impozit de 5% pentru tranzacțiile imobiliare care implică clădiri rezidențiale, aplicabil atât persoanelor fizice, cât și entităților juridice – la prima vânzare, se aplică o cotă de 5% asupra prețului de vânzare, scăzându-se 600.000 lei, indiferent de TVA. Impozitul pe tranzacțiile imobiliare de 5% din prețul de vânzare va avea un efect negativ asupra pieței imobiliare, îngreunând tranzacțiile și afectând dezvoltarea acestui sector important al economiei.
Se elimină deducerea de 200 lei la angajații cu salariul minim brut de 3.000 lei.
Impozitarea veniturilor salariale din domeniul IT peste pragul de 10.000 de lei brut echivalează cu eliminarea facilităților aproape în totalitate, deoarece aproximativ 80% din cei 104.000 de specialiști IT care beneficiau de scutire vor fi afectați de această măsură. Măsura este total neproductivă, deoarece specialiștii au estimat că va aduce un beneficiu marginal la buget, de maximum 0,4 miliarde de lei pe an. Noile propuneri legislative ale guvernului curent împiedică în mod fără precedent procesul de transformare al României într-un centru regional de inovare și digitalizare, având consecințe semnificative pe termen atât scurt, cât și lung. Aceste măsuri, în absența altor inițiative menite să susțină dezvoltarea acestei industrii strategice, care este și cea mai performantă industrie din România, reprezintă o eroare de politică economică și un pas înapoi în progresul economic al țării. De asemenea, nu trebuie subestimat impactul negativ transversal asupra economiei, având în vedere că, în prezent, fiecare 10 angajați din industria IT susțin încă 10,5 locuri de muncă în România. În plus, guvernul a ignorat total că specialiștii în domeniul IT reprezintă, inclusiv din punct de vedere al variabilelor demografice, cea mai mobilă resursă umană, care se poate reloca în termen scurt și cu mare ușurință într-unul dintre statele din Uniunea Europeană care oferă salarii mult mai mari și facilități suplimentare.
Unul dintre efectele negative ale desconsiderării importanței strategice a domeniului IT pentru piața muncii din România nu ar consta numai în migrarea forței de muncă, ci și în migrarea societăților comerciale. Cei care au conceput aceste măsuri ignoră cu desăvârșire că România face parte din Europa, iar mediul de afaceri european este foarte dinamic. De exemplu, programul de e-residence din Estonia, lansat în 2014, un exemplu de succes în inovație guvernamentală și digitalizare, permite cetățenilor non-estonieni să înregistreze și să conducă o afacere online în Estonia, fără a fi nevoie să aibă rezidența fizică în respectivul stat. Acest program implică facilități fiscale prin eliminarea tuturor impozitelor și taxelor anuale, cu excepția unei taxe de 20% pentru dividende. Până în anul 2021, programul a atras peste 72.000 de e-rezidenți din 170 de țări, dintre care o proporție semnificativă sunt profesioniști din domeniul IT și nomazi digitali. Prin acest program, Estonia și-a consolidat poziția de hub global pentru inovație digitală și tehnologică. În opoziție, măsurile fiscale propuse de PSD-PNL distrug orice posibilă consolidare a poziției României ca hub european sau internațional pentru mediul IT, inițiativă care a atras până în prezent pe unii dintre cei mai mari investitori din țara noastră și care a generat zeci de mii de locuri noi de muncă în numai câțiva ani (a căror impozitare atrage fonduri la bugetul de stat). Treptat, acești investitori pot părăsi România și se pot reloca (fizic sau prin programe de e-residence) în alte state, care încurajează investițiile și dezvoltarea domeniului profesional, state care pot oferi și garanta un grad mai mare de predictibilitate și stabilitate economică.
După ce a ocupat timp de 13 ani ultimul loc în UE la colectarea taxelor și impozitelor, în prezent România se află pe penultimul loc din UE la capitolul ratelor de încasare din taxe și impozite ca pondere în PIB, cu un procent de colectare de 27,3% (pe ultimul loc, Irlanda constituie un caz cu totul special, datorită nivelului extrem de redus al taxelor și facilităților fiscale oferite companiilor digitale care își iau reședință fiscală în această țară).
Guvernul ignoră faptul că economia subterană a României rămâne o problemă majoră, cu un volum estimat la aproape o treime din PIB. În loc să găsească soluții pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru atragerea acestor activități în circuitul legal, guvernul optează să lovească în mediul privat onest. Aceste măsuri fiscale vor duce la creșterea evaziunii fiscale și la descurajarea investițiilor atât din partea antreprenorilor români, cât și din partea investitorilor străini. În loc să creeze un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor și pentru prosperitatea cetățenilor, guvernul pare să urmărească doar obținerea de venituri imediate, fără să țină cont de efectele pe termen lung.
Măsurile fiscale PSD-PNL vor provoca o spirală descendentă în economia românească. Într-o perioadă în care alte țări adoptă politici fiscale favorabile pentru a atrage investiții și pentru a sprijini antreprenoriatul, România merge în direcția opusă, îndepărtându-se de dezvoltarea economică sustenabilă.
Acest guvern PSD-PNL, căruia îi lipsește viziunea și responsabilitatea, a ales să pună povara unei crize economice generate de un aparat bugetar nesustenabil pe umerii cetățenilor și antreprenorilor, în loc să găsească soluții eficiente pentru a redresa deficitul. În acest context, perspectiva economică a României este sumbră, iar populația va fi cea care va suporta cel mai mult consecințele acestor decizii iresponsabile.
CMF: 11240014