• By - Laura Gherasim
• noiembrie 5, 2024
• Comments (0)

AUR este un partid suveranist, conservator, moderat tradiționalist și moderat naționalist, de centru-dreapta

I. Definiții ale extremismului de dreapta

Definirea precisă a extremismului de dreapta și a atributelor partidelor care îl reprezintă constituie o provocare majoră în studiile politice contemporane. Complexitatea acestui fenomen este dată atât de evoluția sa istorică, cât și de diversitatea manifestărilor sale în diferite contexte culturale și politice.

Unul dintre cei mai reputați cercetători în domeniu, politologul olandez Cas Mudde, subliniază că extremismul de dreapta nu este un concept static, ci unul dinamic, supus unor constante transformări. Deși toate partidele extremiste de dreapta se bazează pe un fundament naționalist radical, specificul lor este puternic influențat de contextul istoric, geografic și geopolitic în care își desfășoară activitatea. Această diversitate face dificilă o clasificare rigidă și compararea directă a partidelor extremiste de dreapta din diferite țări sau epoci.

Mudde și alți cercetători au arătat că trebuie ținut cont de următoarele aspecte, pentru a nu face comparații între fenomene cultural-politice care se plasează în sfere cu totul diferite și pentru a nu da definiții eronate:

• Extremismul de dreapta nu este o ideologie monolitică, ci un spectru larg de idei, care pot varia semnificativ de la o partidă la alta.
• Evoluția istorică. Cas Mudde a arătat că studiile comparate pot fi viabile doar în cazul partidelor din familia extremistă de după 1980, din Europa de Vest și mai ales de după 1990, când putem vorbi despre o comunitate europeană occidentală care întâmpină probleme și contra-reacții culturale comune. Politologul Michael Minkenberg a arătat că extrema dreaptă contemporană este un fenomen modern, legat de schimbările sociale și culturale din Europa și că, drept urmare, descrierea acestei mișcări prin raportare la „fascism” sau „neo-fascism”, termeni care erau strâns legați de mișcările de dreapta din primele decenii ale secolului al XX-lea, reprezintă o abordare depășită și inadecvată. Mudde a demonstrat că termenii „neonazism” și „neofascism” sunt utilizați în prezent exclusiv de partidele și grupările care au ca scopuri explicite restaurarea celui de-Al Treilea Reich, sau, în cazul neofascismului italian, a Republicii Sociale Italiene, ori de către partidele și grupările care declară în mod explicit că doctrina naționalist-socialistă (fascistă) constituie sursa de influență ideologică.
• Termenul de „extremă dreapta” este adesea folosit în discursul politic ca o etichetă peiorativă, pentru a discredita adversarii politici. Această utilizare politică a termenului îngreunează o analiză obiectivă și științifică a fenomenului.

Cercetătorii au propus o multitudine de criterii pentru definirea extremismului de dreapta. Un consens general în literatura de specialitate indică următoarele caracteristici drept a fi definitorii:

• Naționalismul radical – exacerbarea sentimentului de apartenență la națiune, adesea însoțit de o viziune a națiunii ca fiind o comunitate etnică omogenă.
• Rasismul, antisemitismul și xenofobia – aversiunea față de alte grupuri etnice sau rasiale. Din aceeași sferă noțională fac parte ideile privitoare la supremația rasială și culturală, etnocentrism (considerarea valorilor și modelelor culturale ale propriului grup ca fiind superioare celor ale altor grupuri) și promovarea principiilor darwinismului social (ideea că unele popoare sunt superioare altora).
• Respingerea valorilor democratice, cum ar fi pluralismul politic, incluziunea politică, toleranța și statul de drept. Extremismul de dreapta este incompatibil principiilor democrației, implicând atitudini și comportamente care se opun valorilor fundamentale ale unei democrații, cum ar fi demnitatea umană, alegerile libere și corecte și respectul față de statul de drept.
• Preferința pentru un stat autoritar, capabil să restabilească ordinea și să protejeze națiunea. În unele cazuri, extremismul de dreapta urmărește înlocuirea democrației cu o dictatură de dreapta, sau cel puțin cu un stat iliberalist, cu tendințe autocratice, axat pe militarism.
• Recurgerea la violență ca mijloc de acțiune politică. Complementar cu rasismul, antisemitismul și discursul anti-imigrație, extremismul de dreapta promovează acte de violență pentru a pune în aplicare aceste idei (de exemplu, profanarea cimitirelor evreilor, crime împotriva membrilor grupurilor vulnerabile, de exemplu, împotriva refugiaților sau a persoanelor fără adăpost).

Extremismul de dreapta este în general definit de cel puțin o trăsătură „excluzionistă” (ultra-naționalism, rasism sau xenofobie), la care se adaugă o caracteristică definitorie pentru orientările statului puternic centralizat și autoritar.

Pentru o analiză onestă, trebuie văzut dacă aceste caracteristici sunt sau nu definitorii pentru AUR și dacă sunt legate de statutul său și de programul său politic, care sunt publice și se pot consulta pe site-ul partidului încă de la fondarea acestuia.

II. Ce este și ce nu este Alianța pentru Unirea Românilor

1. AUR este un partid de centru-dreapta

Conform Statutului Alianței pentru Unirea Românilor, valorile asumate de AUR sunt credința creștină, libertatea, familia și națiunea.

AUR promovează importanța creștinismului, ca fundament al civilizației europene și sursă a sănătății morale. Această valoare este asociată adesea cu partidele conservatoare de centru-dreapta, care pun accent pe tradiții și valorile religioase, fără să susțină supremația unei anumite credințe religioase, în detrimentul celorlalte.

Libertatea este considerată un dar prețios de la Dumnezeu și trebuie apărată în diverse aspecte ale vieții, inclusiv gândirea, credința, exprimarea, asocierea, mișcarea, inițiativa și libertatea economică. Această valoare este adesea promovată de partidele de centru-dreapta, care se concentrează pe principii liberale și economie de piață. Principiile liberale ale economiei de piață constituie un fundament al democrației, globalismului și relațiilor inter-culturale, iar economia de piață este o condiție esențială a capitalismului.

Prin urmare, AUR susține și promovează valorile democratice, drepturile omului și principiile cooperării culturale și economice între popoare și se opune viziunilor izolaționaliste, segregării etnice, culturale, ideologice, economice și geopolitice, etnocentrismului, xenofobiei și primatului național și rasial, ce sunt specifice ultra-naționalismului. Valoarea esențială a libertății, ca unul dintre pilonii AUR, ai democrației și ai statului de drept, este diametral opusă orientărilor anti-democratice, iliberaliste, autocratice și spre statul puternic centralizat, specifice ideologiilor extremiste de dreapta.

AUR susține familia ca fiind fundamentul unei societăți sănătoase și promovează stimularea, sprijinirea și protejarea familiei. Această valoare este adesea asociată cu partidele moderat tradiționaliste, moderat conservatoare și de centru-dreapta, care pun accent pe valorile tradiționale și conservatoare, ca valori identitare, în baza principiului european și multiculturalist al „identității în diversitate”, fără să promoveze idei coroborate cu ultra-conservatorismul, anti-progresul și segregaționismul cultural, ce sunt specifice ultra-naționalismului.

Principiile doctrinare fundamentale ale AUR includ:

• principiul personalist, care subliniază unicitatea persoanei și importanța comuniunii;
• principiul proprietății private, care consideră că aceasta este esențială pentru libertatea individuală și responsabilitatea personală;
• principiul recursului la tradiție, care valorifică moștenirea spirituală și culturală;
• principiul raportării la realitatea specifică, care subliniază necesitatea unei abordări realiste în politică;
• principiul meritocratic, care promovează accesul la poziții sociale și profesionale pe baza meritelor personale;
• principiul spiritului de sacrificiu, care evidențiază importanța dăruirii și dragostei pentru un crez și bine comun.

Pe baza acestor valori și principii, AUR de dovedește a fi un partid de centru-dreapta, care susține meritocrația, valorile tradiționale, familia, libertatea individuală și importanța națiunii, dar fără a prezenta caracteristici specifice extremei drepte.

2. AUR este un partid moderat naționalist

Din Statutul AUR și Programul AUR rezultă că Alianța pentru Unirea Românilor profesează valorile naționalismului moderat, ce presupun patriotismul, devotamentul și loialitatea față de națiune, respectul acordat suveranității și independenței naționale, solidaritatea națională și promovarea valorilor cultural-naționale.

Naționalismul promovează patriotismul și devotamentul față de țară și națiune, încurajând implicarea civică și participarea activă în slujba națiunii și comunității, în baza principiului democrației constituționale și reprezentative. De asemenea, promovează sentimentul de apartenență și loialitate față de națiune. Prin patriotism și devotament național și civic se reliefează importanța istoriei, culturii, limbii și valorilor cultural-naționale și religioase în formarea identității individuale și a identității colective a poporului român.

Suveranitatea și independența naționale, condiții esențiale ale existenței și funcționării oricărui stat de drept, sunt definite în Constituția României. Ele constituie condiții de ființare a națiunii române și trebuie respectate și consolidate ca atare. În Programul AUR este menționat clar:

„Vrem o Românie suverană și reunită, puternică economic și competitivă, demnă și respectată, în care toți oamenii să poată munci și trăi mulțumiți, bucurându-se în siguranță și pace de roadele muncii lor.

[…] În viziunea noastră statul derivă din voința românilor de a avea o autoritate în respectarea demnității persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Statul este temelia conviețuirii românilor în libertate, solidaritate și dreptate. Aceste valori fundamentale își pot găsi împlinirea numai într-un stat de drept, autentic democratic și organic.”

Naționalismul pune accentul pe solidaritatea și unitatea dintre membrii unei națiuni, încurajând coeziunea, cooperarea și sprijinul reciproc, pentru a promova interesele comune și bunăstarea națională, fără să contravină principiilor de coeziune, cooperare, respect și sprijin reciproc între statele Uniunii Europene, așa cum aceste relații sunt definite în Tratatul privind Uniunea Europeană și așa cum funcționează și se aplică dreptul internațional. De altfel, George Simion și alți lideri AUR, au subliniat în repetate rânduri că România este și trebuie să rămână stat membru UE și NATO. George Simion și, în unison, toți politicienii AUR au îndemnat pe frații noștri de peste Prut să voteze la referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Naționalismul presupune promovarea la nivel național și internațional a valorilor specifice națiunii române, cum ar fi democrația, libertatea, egalitatea, identitatea cultural-religioasă, tradițiile, artele și meșteșugurile culturale specifice. Acesta este un principiu de bază în cooperarea interculturală și în schimburile inter-culturale internaționale, care îmbogățesc patrimoniul cultural al umanității, dar care generează și dezvoltare economică, din perspectiva industriei ospitalității și turismului, inclusiv a celui cultural, religios, artistic și gastronomic. Cooperarea interculturală și schimburile inter-culturale internaționale sunt posibile prin înțelegerea și prețuirea diversității culturale și prin toleranța față de diferențe, care sunt elemente fundamentale ale societăților democratice și pluraliste. Totodată, nu trebuie uitat că policromia etnică și tradițională din România reprezintă o specificitate a valorilor culturale românești; promovarea tradițiilor din România în schimburi inter-culturale internaționale presupune valorificarea diversității etno-culturale.

Naționalismul moderat și naționalismul extremist sau radical diferă în mai multe aspecte, incluzând atitudinea față de diversitate, manifestările politice și comportamentul față de alte grupuri etnice sau națiuni.

Naționalismul moderat promovează o atitudine deschisă și tolerantă față de diversitatea culturală, etnică și religioasă. Acesta recunoaște că o societate poate fi formată din mai multe grupuri etnice și culturale cu identități distincte, susținând și promovând o coexistență și cooperare pașnică și egală între ele, întemeiată pe respect reciproc. În opoziție, naționalismul extremist sau radical promovează o abordare exclusivistă și respinge sau discriminează alte grupuri etnice sau națiuni, considerându-le inferioare sau amenințătoare pentru identitatea națională. AUR respinge segregaționismul etnic, cultural, ideologic, economic și geopolitic, specific ultra-naționalismului, considerându-l incompatibil cu valorile democratice, libertățile individuale și dialogul inter-etnic, inter-religios și inter-cultural, pe care se fundamentează schimburile inter-culturale, ce generează prosperitate și contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al umanității. Ideile enunțate mai sus reies în mod clar din Programul AUR:

„Ideea unității naționale trebuie să fie luminată de morala creștină, care înseamnă dragoste față de aproapele tău, față de familia ta, față de națiunea ta, față de națiunile din jurul tău, față de umanitate. Nimeni nu se poate integra prin iubire în umanitate dacă nu-și iubește națiunea. Morala creștină ne protejează de excesul de a face din dragostea față de propria națiune un motiv de ură sau de respingere a celorlalte națiuni.

[…] Întrucât Constituția nu admite niciun fel de discriminare pe criterii etnice între cetățenii țării, AUR consideră că statul trebuie să asigure protecția și respectul pentru identitatea lingvistică, religioasă și culturală a persoanelor aparținând minorităților naționale, specificul și valorile spirituale ale acestora făcând parte integrantă din patrimoniul național.”

Naționalismul moderat se manifestă în cadrul statelor democratice prin dialog public, prin intermediul partidelor politice, organizațiilor civice și membrilor societății, care își promovează valorile și interesele naționale conform principiilor cooperării sociale specifice democrațiilor și într-un mod respectuos față de drepturile și libertățile individuale. În contrast, naționalismul extremist sau radical, incompatibil principiilor democrației, presupune concepții excluzioniste (rasism sau xenofobie), care se opun valorilor demnității umane, diversității etno-culturale (implicit identității și unității în diversitate) și libertăților individuale, cât și orientări etnocentrice, care conduc la ideologii privitoare la supremația rasială și culturală. Ultra-naționalismul / naționalismul extremist sau radical promovează o viziune închisă și intolerantă asupra altor culturi, religii sau moduri de viață, ceea ce subminează diversitatea culturală și toleranța față de diferențe, care sunt elemente fundamentale ale societăților democratice și pluraliste. Atât din punctul de vedere al respectării și profesării principiilor și valorilor democratice, cât și din punctul de vedere al respectării și profesării principiilor și valorilor creștine, AUR nu poate să fie compatibil cu ceea ce contravine libertății și demnității ființei umane, dialogului social și cooperării inter-umane, precum dictatura, autocrația, iliberalismul, rasismul, etnocentrismul, supremația rasială și culturală, antisemitismul, xenofobia, intoleranța și darwinismul social.

George Simion și reprezentanții AUR au avut luări de poziție publice, la nivelul forurilor și instituțiilor naționale și internaționale, prin care au condamnat exclusivismul și discriminarea, limitarea libertăților civile, restrângerea drepturilor individuale și îngrădirea principiilor democratice, precum și tendințele de promovare a superiorității unei națiuni în detrimentul alteia (sau altora), ostracizarea statelor cu putere economică, industrială, energetică, militară și geopolitică redusă, direcțiile de promovare a inegalităților și discriminărilor economice, favorizarea intereselor economice ale unei națiuni în detrimentul alteia (sau altora), cât și subminarea intereselor naționale, economice, în domeniul securității naționale, energetice și alimentare, cât și a rezervelor strategice.

Naționalismul moderat încurajează cooperarea și dialogul constructiv cu alte națiuni și state, bazate pe principii de egalitate și respect reciproc. El promovează colaborarea internațională și relații bilaterale bazate pe interese comune. Principiile democratice și de respect reciproc, implicit de respect a identității, suveranității și autodeterminării naționale, se aplică pe plan internațional, în dialogul inter-statal democratic, în relațiile de bună cooperare între națiuni, fundamentate pe dreptul internațional, în conlucrarea economică, în comerț și industrie, în dialogul inter-cultural și diplomație. În opoziție, naționalismul extremist sau radical este caracterizat de sentimente de ostilitate sau agresiune față de alte națiuni sau state, prin discriminare, excluzionism, dominație și promovarea supremației rasiale, culturale, economice, armate și a unor presupuse drepturi istorice și teritoriale imperialiste.

Naționalismul moderat respinge utilizarea violenței ca metodă de promovare a intereselor naționale sau de impunere a viziunilor politice, fiind bazat pe principii democratice, de pace și rezolvare pașnică a conflictelor. În contrast, naționalismul extremist sau radical recurge la violență pentru a-și atinge scopurile și justifică astfel de acțiuni ca fiind necesare pentru protejarea sau afirmarea identității naționale, cât și pentru conservarea și supremația unui regim politic pe plan intern. Totodată, o formă aparte de violență, manifestată prin terorism, se înregistrează în cazul grupărilor de extremă dreaptă care sunt scoase în afara legii sau care sunt monitorizate de autoritățile abilitate, din cauza ideologiilor și tendințelor neconstituționale. AUR a condamnat conflictul armat din Ucraina, cât și recurgerea la violență pentru reprimarea formelor de protest social și îngrădirea libertăților individuale.

3. AUR este un partid conservator, moderat tradiționalist

Caracterul moderat tradiționalist al Alianței pentru Unirea Românilor rezultă în mod nemijlocit din Statutul și din Programul partidului.

Statutul AUR:

„Art. 4. Principiile și valorile partidului.

(1) Valorile asumate de AUR sunt:

– Credința creștină. Creștinismul este fundament al civilizației europene și izvor de sănătate morală. Libertatea și demnitatea persoanei sunt de neconceput în absența legii morale, care este conținută în învățătura de credință. Credința creștină este pentru noi îndreptar pentru o viață socială mai bună și cale de salvare sufletească.

(2) Principiile doctrinare fundamentale ale AUR sunt:

– Principiul recursului la tradiție. Tradiția este moștenirea spirituală vie și creatoare a unui popor. Altfel spus, tradiția nu este obiect de muzeu sau prilej de idolatrie, ci acumulare de experiențe, îndreptar de viață și instrument de acțiune în prezent.

(3) Principiile de organizare și funcționare ale Partidului sunt: unitate și autonomie, inițiativă și cooperare, responsabilitate și disciplină, competență și moralitate, eficiență, transparență, pragmatism și valorificarea tradiției, în scopul realizării unui partid puternic și modern.”

Programul AUR:

„Art. 1. Poziționarea politică și reunirea românilor.

Alianța pentru Unirea Românilor este un partid patriotic, de esență conservatoare, orientat spre viitor, care promovează drepturile și libertățile fundamentale ale omului precum și instituțiile sociale în contextul culturii și civilizației naționale. Omul și națiunea sunt în centrul politicilor noastre. Pilonii doctrinari de bază ai partidului nostru sunt: Credința, Națiunea, Familia și Libertatea.

[…] Ideea unității naționale trebuie să fie luminată de morala creștină, care înseamnă dragoste față de aproapele tău, față de familia ta, față de națiunea ta, față de națiunile din jurul tău, față de umanitate. Nimeni nu se poate integra prin iubire în umanitate dacă nu-și iubește națiunea. Morala creștină ne protejează de excesul de a face din dragostea față de propria națiune un motiv de ură sau de respingere a celorlalte națiuni.”

AUR, ca partid conservator, moderat tradiționalist, împărtășește perspectivele creștinismului și ale Bisericii Ortodoxe Române în raport cu pluralismul etnic și religios, dialogul interetnic și inter-religios, buna conviețuirea socială și progresul tehnologic.

Creștinismul, ca toate celelalte religii consacrate, transmite principii și învățături întemeiate pe legea moralei, care constituie nucleul formativ-educațional al oricărui bun cetățean. Educația creștină, ca a tuturor celorlalte religii consacrate, nu poate crea altceva decât cetățeni morali, onești, care doresc să trăiască în pace și armonie alături de semenii lor și care îmbrățișează valori și principii benefice și constructive pentru societate: iubirea și compasiunea față de semeni (inclusiv ajutorarea celor aflați în nevoie), respectul față de demnitatea umană, onestitatea și integritatea, responsabilitatea și justiția socială (tratarea tuturor oamenilor în mod egal și corect și luarea de măsuri pentru a remedia inechitățile sociale).

Biserica Ortodoxă, ca și Bisericile altor confesiuni creștine, încurajează credincioșii să trăiască în armonie cu lumea înconjurătoare și să aducă contribuții pozitive în societatea contemporană, definită prin pluralism religios, etnic, național și politic. Acest lucru implică inclusiv adaptarea la schimbările sociale și tehnologice, participarea activă în comunitate, respectarea legilor și valorilor comune, a diversității și integrării sociale și promovarea dialogului intercultural și inter-religios.

Având în vedere că religia creștină este pentru AUR un „îndreptar pentru o viață socială mai bună și cale de salvare sufletească” și că „morala creștină ne protejează de excesul de a face din dragostea față de propria națiune un motiv de ură sau de respingere a celorlalte națiuni”, principiile de dialog intercultural și inter-religios ale AUR sunt cele ale învățăturilor creștine.

Mesajul fundamental al Bisericii creștin-ortodoxe promovează unitatea umană și respinge orice formă de discriminare bazată pe etnie, rasă sau naționalitate. Biserica Ortodoxă a condamnat în mod explicit ideea că Biserica ar trebui definită pe criterii etnice sau naționaliste. Biserica Ortodoxă Română susține concepția că toate națiunile sunt creația lui Dumnezeu și sunt destinate să se unească în El, depășind diferențele etnice. Misiunea lui Iisus Hristos este universală și adresată tuturor oamenilor, fără discriminare. Creștinii sunt chemați să colaboreze cu oameni de alte credințe și ideologii, într-un spirit de respect reciproc și de căutare a binelui comun. Toate aceste principii privitoare la dialogul intercultural și inter-religios sunt în întregime compatibile cu pluralismul religios, etnic, național și politic  profesat de Uniunea Europeană și transpus în dictonul UE „unitate în diversitate”.

În spiritul gândirii creștin-ortodoxe, AUR este deschis la dialog intercultural și inter-religios, la dialog constructiv civic, la colaborare socială și înțelegere, însă în limitele valorilor și principiilor tradiționale creștine. Aceasta înseamnă că dialogul deschis, respectul reciproc și înțelegerea pot contribui la o abordare mai constructivă și empatică a unor teme delicate, fiind însă esențial echilibrul reciprocității în dialog și în înțelegerea limitelor peste care nu se poate trece, fără vătămarea esenței Bisericii lui Hristos, adică a Însuși Trupului Domnului. În mod concret, având în vedere că Sfintele Taine sunt modalități sacramentale prin care credincioșii intră în comuniune cu Dumnezeu și primesc harul Său pentru mântuirea sufletului, recunoașterea dreptului minorităților de gen nu trebuie transformat în prejudicierea sacralității Sfintei Taine a Cununiei, ori a altor Taine.

De asemenea, AUR este deschis la inovație și progres, însă în limitele în care noile tehnologii nu aduc prejudicii ființei umane, ori comunităților și societății, în ansamblul său.

4. AUR nu este un partid extremist și nu întrunește criteriile pentru a fi definit drept un partid extremist

În primul rând, trebuie subliniat că, spre diferență de anumiți politologi români care, încă din timpul pandemiei, cataloghează AUR drept „partid extremist”, făcând în același timp apologia PSD, PNL și USR, Uniunea Europeană nu consideră că AUR face parte din această categorie. În Raportul „Right-wing extremism in the EU” (2022), solicitat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, care analizează situația partidelor și grupărilor de extremă dreapta din Europa, nu se face nicio referire la Alianța pentru Unirea Românilor, în schimb sunt amintite Partidul România Mare, Partidul România Unită și Noua Dreaptă.

Conform regulii generale demonstrate de politologul Cas Mudde, privitoare la criteriul fundamentului naționalist al extremismului radical de dreapta / ultra-naționalismului, care este determinat nemijlocit de contextul temporal, geografic și geopolitic, este imposibil să se realizeze o comparație cu caracter științific și cu valoare obiectivă între un partid extremist de dreapta din România interbelică și un partid, presupus drept a fi din aceeași categorie doctrinară, din România celui de-al doilea deceniu al sec. al XXI-lea. De asemenea, în afara cazurilor partidelor neofasciste și neonaziste, care au ca scopuri definite restaurarea celui de-Al Treilea Reich, o comparație între un partid contemporan și fasciștii ori naziștii care au declanșat Al Doilea Război Mondial nu poate constitui altceva decât o fabricație manipulativă, fără caracter științific, ce nu poate fi folosită decât de propaganda oponenților politici, pentru a-și anatemiza adversarii și pentru a induce temeri și aversiune în rândul populației.

Pentru a testa dacă un partid contemporan din Europa se încadrează în familia extremismului de dreapta, trebuie aplicat testul lui Ignazi (The silent counter-revolution Hypotheses on the emergence of extreme right-wing parties in Europe, European Journal of Political Research, vol. 22, nr. 1, pp. 7, 1992), a cărui clasificare este determinată de trei criterii cumulative: 1) plasarea partidului în extremitatea de dreapta a spectrului politic național (criteriul spațial); 2) trăsăturile fasciste ale ideologiei partidului (criteriul istoric-ideologic); 3) atitudinea negativă față de sistemul politic național (criteriul atitudinal-sistemic).

Raportat la valul de extremism de după anii ’80 (căci e clar pentru toată lumea că AUR nu își propune să restaureze Al Treilea Reich), se poate constata că aplicarea testului lui Ignazi asupra AUR nu indică extremismul acestuia, din următoarele motive:

1) partidul nu este plasat la extremitatea de dreapta a spectrului politic (fiind un partid de centru-dreapta), ceea ce este dovedit prin valorile și principiile sale, cât și prin punctele programului de guvernare a României, în care pot fi identificate foarte multe puncte specifice doctrinelor de centru-dreapta și chiar unele politici sociale, de centru-stânga;

2) AUR nu are o atitudine negativă față de sistemul politic democratic național, nici față de alte partide politice, nerespingând sistemul politic, ci are o atitudine negativă față de politicienii care plasează propriile interese deasupra (și chiar contra) intereselor naționale, față de corupție, nepotism (ca o manifestare implicită a corupției, ce este contra-productivă și anti-meritocratică), față de tendința unor grupuri de interese de a acapara instituțiile publice și mecanismele statului de drept, față de toți politicienii și funcționarii publici care sunt total dezinteresați de binele și bunăstarea cetățenilor, a națiunii și a economiei naționale.

Conform abordării mixte în definirea extremismului de dreapta, această ideologie ar fi indicată de cel puțin o trăsătură „excluzionistă” (naționalism, rasism sau xenofobie), la care se adaugă o caracteristică definitorie pentru orientările statului puternic centralizat. Prin urmare, nici din această perspectivă definiția extremismului de dreapta nu se poate aplica asupra AUR, deoarece, chiar dacă unii critici ar putea încerca să exacerbeze naționalismul moderat al partidului, definiția nu poate fi completată de componenta secundă, respectiv orientările către un stat puternic centralizat. Despre rasism ori xenofobie nici nu poate fi vorba, din moment ce contravin religiei creștine, care constituie un pilon esențial al partidului.

Deși câțiva oponenți politici își doresc scoaterea AUR în afara legii, în baza unor argumente compatibile cu literatura de ficțiune, nicidecum cu definițiile și cadrul științific, nici măcar cele mai contrafăcute și exagerate argumente ale influencer-ilor care promovează ideologii incompatibile cu valorile și principiile AUR nu au putut indica faptul că AUR este neconstituțional sau că trebuie supus supravegherii de către instituțiile abilitate.

Considerentele privitoare la presupusa nerespectare a Constituției României de către AUR, presupusele acte de violență, presupusele agende rasiste și xenofobe, presupusele atitudini împotriva democrației și statului de drept, anti-UE, anti-pluralism politic, anti-progres, anti-globalism, anti-imigrație, anti-minorități etc. sunt tratate în capitolele următoare.

4.1. AUR respectă, apără și profesează toate principiile democrației. AUR nu este un partid anti-democratic, neconstituțional, nu are obiective politice anticonstituționale și nu urmărește înlocuirea democrației și statului de drept cu o dictatură de dreapta.

Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, a cărui formă de guvernământ este republica semi-prezidențială. „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Conform dispozițiilor Art. 1 (4), din Constituție, cât și în lumina Tratatului privind Uniunea Europeană, formele democrației care se completează reciproc în România sunt cea constituțională, parlamentară, reprezentativă și participativă (aceasta din urmă constituind o influență pozitivă a Uniunii Europene).

 Ca orice creștini și ca orice patrioți, membrii AUR prețuiesc și respectă legea și acordă o importanță fundamentală legislației României, considerând-o un cadru esențial pentru funcționarea unei societăți democratice, fundamentată pe drepturile omului, fără de care societatea alunecă înspre anarhie, ce constituie o formă de degradare umană și spirituală.

Izvorul legitimității de a exercita autoritatea supremă în stat rezidă în constituția acestuia. Constituția reprezintă un ansamblu de principii fundamentale – care stau la baza organizării și funcționării statului – și o reflectare a voinței poporului, exprimată în mod nemijlocit, prin referendum.

Pentru AUR, Art. 1 (1) din Constituția României are o importanță esențială – „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Suveranitatea este inseparabilă de natura / esența statului român (atribut inerent), nu poate fi înstrăinată (atribut inalienabil) și nici împărțită (atribut indivizibil), cu atât mai puțin „relativizată” (fără semnificație juridică). Lipsit de atributul său inerent, inalienabil și indivizibil – suveranitatea –, statul nu ar mai îndeplini condiția sa fundamentală de existență. Caracteristica definitorie a suveranității este aceea că se manifestă ca o „autoritate supremă”, situată mai presus de toate celelalte, fără a putea fi divizată, împărtășită sau transferată, sub nici o formă, unei altei puteri.

AUR promovează statul de drept și respectă principiile și valorile fundamentale consacrate în Constituția României. AUR susține și protejează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, așa cum sunt definite în Constituția României și cum sunt recunoscute în tratatele și convențiile internaționale. AUR promovează și apără demnitatea umană, libertatea individuală și egalitatea în fața legii. Promovând valorile egalității, diversității și respectului reciproc în cadrul societății, AUR respinge ferm orice formă de violență, discriminare sau intoleranță bazată pe rasă, etnie, religie, gen sau orice altă caracteristică.

AUR respectă, apără și profesează toate principiile democratice: libertatea, egalitatea și demnitatea tuturor cetățenilor, drepturile omului și dreptatea, suveranitatea națiunii, statul de drept, autoritatea (în sensul de putere legitimă), separarea puterilor în stat, pluralismul politic, reprezentativitatea, responsabilitatea, proprietatea, domnia majorității și protecția minorității, independența justiției și a economiei de piață.

Este documentată mediatic, cât și instituțional, evidența că AUR s-a manifestat în spațiul public și forurile de dezbatere parlamentară și civică drept o voce proeminentă în apărarea acestor principii democratice și că a sancționat ferm, prin tehnicile și procedeele specifice dialogului public și în baza libertății de exprimare, toate tendințele manifeste ale unor autorități, instituții și organizații, ori ale unor persoane publice, de a limita ori desconsidera libertatea, egalitatea și demnitatea cetățenilor României; de a ceda, transfera ori submina suveranitatea națiunii române; de a aplica legea și de a înfăptui dreptatea discriminatoriu și neechitabil; de a lua decizii, de a aproba legi, de a implementa măsuri într-un mod netransparent și iresponsabil, contrar principiului reprezentativității și contrar intereselor fundamentale ale României și ale cetățenilor români; de a desconsidera principiul separării puterilor în stat și de a acapara justiția; de a anula voința populară și domnia majorității.

AUR este un partid centrat pe profesarea valorilor creștinismului și patriotismului veritabile și manifeste, nu doar declamative. În baza acestei valori, potrivit moralei creștine și în respectul legii fundamentale a statului român, AUR condamnă cu fermitate orice îndemn la război sau la violență publică, la separatism teritorial, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, precum și defăimarea României ori a națiunii române, manifestările obscene, contrare bunelor moravuri, concepții și acte care sunt condamnate și prin prevederile Art. 30 (7) din Constituția României.

După cum este precizat și în Programul său, AUR „consideră că statul trebuie să asigure protecția și respectul pentru identitatea lingvistică, religioasă și culturală a persoanelor aparținând minorităților naționale, specificul și valorile spirituale ale acestora făcând parte integrantă din patrimoniul național”. În temeiul Constituției României, în mod specific al principiilor suveranității, independenței, indivizibilității și integrității teritoriale, nu poate exista vreun teritoriu al României care să constituie subiectul vreunei controverse, iar conducerea AUR a avut nenumărate luări de poziție în spațiul public cu privire la această chestiune, de care depinde însăși identitatea și integritatea statului român, și a condamnat orice tentativă de a aduce în discuție subiectul separatismului teritorial. În Programul AUR este menționat clar că partidul respinge „orice proiect de autonomie teritorială pe criterii etnice”.

În Statutul AUR este definit cadrul legal de funcționare – „Art. 1 (1) Partidul este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată din asocierea liberă a cetățenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina, programul și statutul partidului;  Art. 1 (2) Partidul își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția României, legislația română în vigoare, prezentul statut și regulamentele interne” – și se subliniază că unul dintre obiectivele partidului este consolidarea statului de drept, iar în Programul AUR sunt clar afirmate principiile democratice și constituționale pe care este fundamentată doctrina partidului:

„Elementele principale ale doctrinei noastre sunt libertatea și demnitatea umană, credința și morala creștină, tradiția, dezvoltarea organică, ierarhia și autoritatea, continuitatea socială, unitatea și suveranitatea națională, familia, solidaritatea între generații, democrația autentică, economia de piață și dreptul de proprietate.

Statul este un instrument al națiunii române, întemeiat pe ierarhia competențelor, pe proprietate și muncă. În viziunea noastră statul derivă din voința românilor de a avea o autoritate în respectarea demnității persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Statul este temelia conviețuirii românilor în libertate, solidaritate și dreptate. Aceste valori fundamentale își pot găsi împlinirea numai într-un stat de drept, autentic democratic și organic. […]

Democrația înseamnă libertatea și posibilitatea de exprimare a voinței politice prin intermediul unui sistem parlamentar reprezentativ. Parlamentul exprimă voința poporului. Democrația reprezintă totodată principiul care stabilește un echilibru între persoană și comunitate în cadrul societății. Soluția democratică sporește responsabilitatea membrilor societății prin asigurarea demnității tuturor.”

AUR oferă și susține oportunități adecvate de participare și consultare a membrilor săi și a cetățenilor români în luarea deciziilor importante. AUR încurajează dezbateri deschise, democratice și pluraliste, având în vedere diversele perspective și opiniile membrilor și ale societății, în general. Totodată, respectând și promovând dreptul la liberă exprimare și dialogul social și politic, cât și mecanismele democrației constituționale, parlamentare, reprezentative și participative, AUR susține dialogul constructiv cu celelalte partide democratice, considerând că astfel poate să se pună în slujba intereselor cetățenilor români și că astfel poate face cunoscută vocea populației României în cadrul instituțiilor decidente ale statului român.

AUR se opune ferm oricărei tendințe sau concepții care limitează libertățile constituționale, care urmărește acapararea instituțiilor statului în interesul unor grupuri de interese cu orientări plutocratice sau oligarhice, sau care urmărește reducerea relevanței mecanismelor democratice și crearea unui stat puternic centralizat.

4.2. AUR susține apartenența României la Uniunea Europeană.

AUR este fidel proiectului european și susține apartenența României la Uniunea Europeană. AUR se aliniază valorilor și principiilor europene fundamentale, respectiv democrația, statul de drept, drepturile omului, pluralismul politic și respectarea diversității culturale. AUR promovează cooperarea și solidaritatea între statele membre ale Uniunii Europene, libera circulație și piața liberă.

AUR nu este un partid euro-sceptic, însă, în baza principiului constituțional al suveranității naționale, se opune ferm, dar prin dialog democratic și politic, oricărei politici, măsuri, forme de presiune politică sau lobby, ideologii sau concepții care aduce atingere suveranității României. Constituția României nu poate fi subordonată vreunei inițiative suprastatale, iar Constituția României prevede clar la Art. 2 (1) că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”. Din aceste rațiuni, apartenența României la Uniunea Europeană este definită astfel în Programul AUR:

„AUR este un partid eurorealist și se declară fidel proiectului european, astfel cum acesta a fost gândit de părinții săi fondatori, prin recunoașterea și afirmarea rădăcinilor creștine ale tuturor statelor membre UE. […]

Considerăm că locul României este în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, dar suntem adepții unei Europe a națiunilor suverane și respingem ideea unui suprastat federalist de genul „Statelor Unite ale Europei”, promovată de anumite instituții birocratice și cercuri plutocratice.

Constituția României, ca lege fundamentală a statului, trebuie să aibă preeminență în raport cu reglementările europene. Ne vom opune, democratic și cu just temei, oricărei încercări de anulare a supremației Constituției României.

România trebuie să-și apere ferm interesele naționale în cadrul Uniunii Europene și AUR va face acest lucru.”

4.3. AUR susține, promovează și practică pluralismul politic.

AUR susține și promovează diversitatea și participarea politică a diferitelor grupuri și opinii. AUR recunoaște existența unor perspective, interese și valori variate în cadrul societății române, cât și în cadrul blocului comunitar european, și consideră că această diversitate trebuie să fie reflectată și reprezentată în procesul de luare a deciziilor politice.

Din Statutul AUR și Programul AUR rezultă nemijlocit că libertatea de exprimare, de asociere, de participare civică și politică, egalitatea, solidaritatea, coeziunea, cooperarea, respectul pentru diversitatea etnică și culturală și toleranța față de diferențe, democrația parlamentară (definită de și rezultată din democrația constituțională, ce constituie fundamentul de funcționare a statului român) sunt valori și principii asumate și promovate de partid. În plus, există nenumărate luări de poziție în public ale liderilor AUR pentru susținerea și promovarea acestor valori și pentru condamnarea abuzurilor care aduc atingere sau subminează dezbaterea deschisă a ideilor și politicilor publice și derularea unui dialog public fundamentat pe aceste valori și principii.

AUR consideră că diversitatea și concurența politică sunt benefice pentru societatea română și că acestea contribuie la dezvoltarea democratică, la reprezentarea adecvată a diferitelor interese ale cetățenilor și la adoptarea unor politici mai echilibrate și în sincronizate cu necesitățile și dezideratele populației.

Art. 6 din Statutul AUR prevede în mod neinterpretabil:

„Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului și obiectivelor sale strict în interesul poporului român.”

Art. 7 din Statutul AUR se referă la colaborarea democratică instituțională cu instituțiile și organizațiile:

„(1) Partidul colaborează cu societatea civilă și Biserica în vederea realizării obiectivelor majore ale societății românești de natură spirituală, morală și socială.

(2) Partidul colaborează, la nivel central și teritorial, cu sindicatele și patronatele în vederea realizării armoniei și solidarității sociale și dezvoltării unei economii de piață eficiente.”

4.4. AUR se raportează democratic la incluziunea politică și la dialogul politic democratic.

AUR participă la procesele democratice și la dialogul politic cu alte partide: participă la alegeri, are activitate în comisiile parlamentare, cât și în plen (participă la dezbaterile parlamentare și la procesul de vot), propune și dezbate inițiative legislative, este preocupat de buna funcționare a instituțiilor publice, sociale și economice fundamentale ale statului român.

În Programul său, AUR se raportează transparent la normele democratice, respectiv: libertatea, egalitatea tuturor cetățenilor, drepturile omului și dreptatea, suveranitatea națiunii, statul de drept, autoritatea (în sensul de putere legitimă), separarea puterilor în stat, pluralismul politic, reprezentativitatea, responsabilitatea, proprietatea, domnia majorității și protecția minorității, independența justiției și a economiei de piață.

AUR apără, respectă și promovează dreptul fundamental al omului privind libertatea de exprimare și principiile democrației constituționale, parlamentare, reprezentative și participative, care implică și conțin principiul reprezentării intereselor populației de către instituțiile și autoritățile centrale și locale, în conformitate cu forma de guvernământ a României, respectiv republica semi-prezidențială. În oglindă, AUR reclamă tuturor reprezentanților aleși ai populației ca în procesul de guvernare, dezbatere și legiferare să reflecte și să țină cont de voința populară și de necesitățile cetățenilor români, în baza tuturor principiilor democratice, mai ales cele ale reprezentativității, suveranității națiunii, libertății, egalității, dreptății, proprietății, domniei majorității și protecției minorității. Având în vedere tendințele manifeste ale unor reprezentanți aleși și ale unor guvernări de a desconsidera voința populară și aceste principii, AUR se delimitează cu fermitate de direcțiile politice care, în baza unor interese de grup, nu țin cont de interesele fundamentale ale României și ale cetățenilor români. Prin urmare, în dialogul politic democratic, AUR va milita permanent pentru axarea pe aceste interese fundamentale și pentru centrarea politicilor și măsurilor publice pe acestea, fără însă a respinge mecanismul incluziunii politice, tocmai în baza principiului reprezentativității.

4.5. AUR nu se opune progresului tehnologic, globalismului și pieței libere europene și nu promovează totalitarismul economic.

Este un fapt de necontestat că în România politicile neoliberale (eliminarea controalelor prețurilor, dereglementarea piețelor de capital, scăderea barierelor comerciale și reducerea, în special prin privatizare și austeritate, a influenței statului în economie, privatizarea sectoarelor economice publice și a serviciilor, dereglementarea corporațiilor private,  reducerea cheltuielilor pentru lucrări publice) au sporit inegalitatea socio-economică și nu au generat prosperitate economică decât pentru anumite categorii profesionale și pentru anumite regiuni, în timp ce decalajele între cei care au fost „câștigătorii” și „pierzătorii” de pe urma globalizării s-au adâncit. Aceste decalaje au dus și la antagonizarea acestor categorii; drept urmare, în prezent avem două Românii, antagonice, iar acest conflict erodează demnitatea umană și principiile democratice ale incluziunii.

AUR nu respinge globalizarea și nu este ostil progresului tehnologic. Liberul schimb, fluxul liber de capital, circulația liberă a forței de muncă, avansul tehnologic, interconectivitatea economică (care asigură și promovează specializarea economică, inovația și creșterea economică), standardele și regulile comune, stabilite prin tratate și acorduri internaționale, generează creștere economică și prosperitate. Însă, o guvernare centrată pe cetățean, pe interesul general al tuturor românilor, trebuie să aibă în vedere și să trateze cu demnitate și șanse egale și alte categorii ale forței de muncă, ce nu au acces la aceste mecanisme, sau, din contră, sunt afectate de efectele negative ale neoliberalismului.

Din aceste rațiuni, AUR își propune în Programul său obiectivele privitoare la diminuarea decalajelor sociale și regionale, cât și dezvoltarea de politici industriale, comerciale, agricole, energetice, fiscale etc. pentru combaterea sărăciei – a doua cea mai mare din Europa – și a inegalității sociale, care a crescut dramatic în ultimii 10 ani, fiind cu mult peste media europeană. În Programul AUR sunt menționate clar perspectivele strategice, ce sunt sincronizate cu cele ale Academiei Române:

„Dimensiunile acțiunilor strategice din programul politic al AUR sunt consonante în bună măsură cu cele identificate de Academia Română pentru următorii 15-20 de ani – acestea din urmă fiind: școala și educația, sănătatea, cultura, economia și calitatea vieții – cu accente puse pe dezvoltarea durabilă, resursele naturale, energetice, rezervele strategice, siguranța și eficiența energetică, agricultura și siguranța alimentară, politicile fiscale și monetare, cultura, administrația, spațiul cibernetic, apartenența euroatlantică și linia Dunării.”

Perspectiva de reexaminare a situației privatizării unor companii cu rol strategic în securitatea energetică a României, cât și a redevențelor (care ar trebui aduse la media europeană), nu are nicio legătură cu naționalizarea, ci cu securitatea întregului sistem economic și energetic național.

Dacă, în cadrul fenomenului de globalizare, mecanismele specifice neoliberalismului nu au generat cumulativ creștere economică, securitate energetică, stabilitate macro-economică, competitivitate pe piața internațională, bunăstare socială și creșterea nivelului de trai, înseamnă că trebuie recalibrate mecanismele sale sau intensitatea acestora. Înseamnă că dereglementarea piețelor de capital și a corporațiilor private, privatizarea sectoarelor economice publice și a serviciilor publice trebuie echilibrată, pentru a nu se înrăutăți situații catastrofale precum cele din ultimii doi ani, care afectează dramatic românii – creșterea nejustificată a prețurilor la energie electrică (cea mai mare din UE, de 112%) și la gaze (a doua cea mai mare din UE, de 165%), creșterea majoră a prețului la alimente, desincronizată față de prețul combustibililor și față de rata inflației, etc.

În unele contexte geopolitice și macro-economice, după cum a constatat recent Germania, poate fi necesară intervenția statului în economie, tocmai pentru evitarea unei crize economice și pentru menținerea și garantarea competitivității internaționale. Din aceste rațiuni și pentru asigurarea securității energetice, Germania a recurs recent la naționalizări de rafinării și companii energetice, Franța a naționalizat cea mai mare companie de energie, iar politicienii și analiștii vorbesc tot mai mult despre necesitatea și importanța unui nou model de intervenționism al statului în economia națională, atât în Germania, cât și în Franța.

Prin urmare, dacă Germania și Franța, pilonii democrației europene și motoarele principale ale economiei europene, au constatat că unele dintre mecanismele neoliberalismului trebuie recalibrate cu celeritate, că statul trebuie să intervină în economia națională și că naționalizarea companiilor de energie constituie o garanție de securitate energetică, de ce ar trebui considerat AUR un partid extremist pentru faptul că propune implementarea în România a unui sistem similar cu cel german și cel francez, cât și măsuri similare pentru reducerea efectelor negative ale neoliberalismului? De ce un mecanism care este considerat democratic și compatibil cu statul de drept în Germania și Franța este considerat anti-european și extremist în România?  

4.6. AUR nu promovează idei și agende rasiste, anti-imigrație și xenofobe.

AUR împărtășește și profesează vocația europeană a creștinismului ortodox, perspectiva Bisericii Ortodoxe Române cu privire la valoarea etnicității, care a fost magistral sintetizată de Pr. dr. Adrian Boldișor („Ortodoxia ieri, azi, mâine. Teme intercreştine şi interreligioase pentru secolul XXI”, p. 99, 2019): „Creștinismul se adresează tuturor oamenilor, mesajul evanghelic fiind un mesaj al unității. A renunța la etnicitate înseamnă a renunța la misterul persoanei umane și al umanității în general. Biserica nu a tolerat niciodată ura inter-etnică ce conduce la fanatism și rasism.”

AUR nu este împotriva imigrației legale, minorităților etnice sau împotriva drepturilor acordate minorităților sexuale, atâta timp cât aceste drepturi nu aduc atingere intereselor cetățenilor români și atâta timp cât aceste drepturi nu contravin religiei creștin-ortodoxe. Din acest punct de vedere, este o mare diferență între tolerarea minorităților sexuale (principii pe care AUR le acceptă) și acordarea dreptului la căsătorie între persoane de același sex, ceea ce este contrar preceptelor biblice și constituie o alterare gravă a familiei tradiționale.

Cetățenii unui stat democratic nu ar trebui să se constituie în segregări mini-dictatoriale, care să se războiască din cauza unor ideologii, ci să trăiască în concordie, respect mutual și cooperare. Conform principiului „ceea ce ție nu-ți place, altuia nu face”, așa precum creștinii nu pun presiune pe minoritățile sexuale să renunțe la practicile contrare Bibliei, tot așa nici ei nu ar trebui să solicite Bisericii Ortodoxe Române și statului român, prin activism incisiv, linșaj mediatic și chiar intentare de procese să le acorde drepturi ce contravin legislației în vigoare, culturii noastre și ne jignesc tradițiile și valorile. În fond, totul se reduce la o chestiune de morală, iar tiraniile minorităților și micro-dictaturile sunt la fel de imorale, la nivel micro-social, precum sunt dictaturile la nivel macro-social.

Faptul că un grup social – care aderă la un anumit sistem de valori, sistem care concordă cu morala creștină și legislația în vigoare – nu îți împărtășește valorile proprii nu înseamnă că acel grup social este extremist sau radical.

Dacă ar fi așa și dacă cei care nu îți împărtășesc valorile ar trebui catalogați drept extremiști, ar însemna că democrația este formată din particule de extremism și că orice dezbatere publică – adică tocmai unul dintre mecanismele esențiale ale progresului – nu ar mai avea sens, din moment ce orice oponent este din start un extremist fascizant.

4.7. AUR nu promovează și nu sprijină acte de violență ori terorism.

O înțelegere a ceea ce implică actele de violență, drept comportament definitoriu pentru grupările extremiste de dreapta, nu se poate mărgini la o definire a violenței în funcție de interpretările subiective cu privire la intensitatea unor fapte care au adus prejudicii fizice sau psihice, ori prejudicii estetice grave și permanente unei persoane sau unor grupuri de persoane. Pentru încadrarea grupărilor de extremă dreaptă în categoria de „violent”, specialiștii în domeniu se referă la acte de violență sau sprijinirea actelor de violență pentru a pune în aplicare ideile referitoare la rasism, antisemitism, etnocentrism și discursul anti-imigrație. Din aceste rațiuni, actele de violență comise de extremiștii de dreapta sunt foarte apropiate de terorism sau se intersectează ori suprapun cu terorismul.

Actele de violență comise de organizațiile de extremă dreapta pot lua diferite forme și pot avea consecințe negative asupra indivizilor și comunităților afectate. Aceste acte pot varia în intensitate și gravitate, iar fiecare organizație poate adopta tactici și strategii diferite în funcție de obiectivele lor și contextul în care operează. Membrii sau simpatizanții organizațiilor de extremă dreapta pot să vandalizeze sau să distrugă proprietăți, clădiri, monumente sau alte produse simbolice, cu valoare culturală sau religioasă, ale celor pe care îi identifică drept inamici ideologici și „de rasă”. În unele cazuri, organizațiile de extremă dreapta pot recurge la acte teroriste, care implică utilizarea violenței extreme împotriva populației civile, pentru a induce frică, panică și instabilitate. Aceste acte pot include atacuri cu bombă, luarea de ostatici sau alte acțiuni violente cu scopul de a transmite un mesaj politic și de a destabiliza societatea.

Ca o regulă logică și simplă, care este invariabil eludată în mass-media românească – probabil tocmai din cauza faptului că România post-decembristă nu s-a confruntat niciodată cu acte semnificative de violență extremistă –, trebuie ținut cont de faptul că cei care recurg la violență extremistă sunt extremiștii veritabili. Condițiile pentru îndeplinirea condiției de extremism veritabil sunt date de îmbrățișarea concepțiilor (neo-)naziste, (neo-)fasciste, rasiste, șovine, xenofobe, ultra-naționaliste și religios-fundamentaliste. Acestea sunt atributele care motivează și validează violența extremistă (chiar și concepțiile anti-imigrație manifestă, în general, o formă moderată, iar numai motivația rasistă conduce la acte de violență împotriva imigranților).

În plus, mai sunt unele componente care țin de domeniul dreptului penal: 1) încadrarea comportamentului criminal și infracțional; 2) violența extremistă are un caracter organizat și premeditat; 3) violența extremistă implică o componentă teroristă.

Dar, pentru a se înțelege mai bine în ce constau actele de violență comise de extremiștii de dreapta, ar fi indicată o suită de exemplificări. Extremismul de dreapta a motivat unele dintre cele mai grave acte de terorism intern în mai multe țări occidentale. Exemplele următoare reprezintă doar o suită restrânsă a celor mai cunoscute exemple de atacuri comise de extremiștii de dreapta în ultimele decenii.

În august 1980, doi membri ai unei celule scindate din grupul terorist italian de dreapta „Noua Ordine” au detonat o bombă în stația de tren din Bologna, ucigând 85 de persoane și rănind peste 200. Tot în acel an, a fost comis cel mai grav atentat terorist din Germania de după cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv atacul cu bombă de la Oktoberfest, organizat de cel puțin un neo-nazist, care a produs 13 victime și a rănit alte 2.011 persoane. În Germania, în 2011, a fost descoperită o grupare teroristă de extremă dreapta numită „National Socialist Underground”. Cu toate că a asasinat cel puțin 10 persoane și a comis două atentate cu bombă pe parcursul a aproape 14 ani, a rămas nedetectată. Tot în acel an, în data de 22 iunie, în Norvegia, Anders Behring Breivik a ucis 8 de persoane și a rănit alte 209 într-un atac cu bombă la Oslo și, la distanță de câteva ore, a comis un masacru pe insula Utøya, împușcând mortal 69 de persoane tinere, care participau la o tabără a Partidului Muncitoresc (cea mai tânără victimă avea 14 ani).

Unul dintre cele mai grave atacuri teroriste din istoria Statelor Unite, comis pe 19 aprilie 1995 de către Timothy McVeigh și doi complici, care au utilizat o mașină-capcană pentru a ataca clădirea federală „Alfred P. Murrah” din Oklahoma City, a ucis 168 de persoane și a rănit peste 600.  În Statele Unite, Centrul pentru Combaterea Terorismului a înregistrat 4.420 de incidente violente comise de extremiști de dreapta între anii 1990 și 2012, soldate cu 670 de decese și 3.053 de persoane rănite.

Prin urmare, dacă acestea sunt doar câteva dintre exemplele de violență și terorism extremism de dreapta, cum poate fi realizată o comparație între AUR și aceste grupări? O astfel de comparație ori ar minimiza tragediile produse de crimele condamnabile ale celor enumerați mai sus (minimalizare care este imorală și condamnată de opinia publică), ori ar maximaliza relevanța extremistă a unor varii conflicte verbale și ale unor altercații spontane în contextul unor proteste, când fapta cea mai gravă a fost constatată de autoritățile abilitate drept a fi ultrajul asupra unei persoane (ceea ce ar echivala cu o contrafacere a argumentațiilor pentru susținerea ideii de extremism).

Cine ar vrea să susțină că AUR este un partid extremist pentru că recurge la violență, ar trebui să demonstreze – imposibila – comparație între membrii respectivului partid și adepții „Supremației albe”, „Blood and Honour”, „Combat 18” etc. De asemenea, cine dorește să susțină aceste idei, ar trebui să demonstreze mai întâi de ce protestul „vestelor galbene”, care au distrus și incendiat Parisul luni în șir, este considerat drept un protest social și democratic în Franța, în timp ce membri ai PNL sau ideologi și influenceri cu simpatii neomarxiste doresc scoaterea AUR în afara legii.

Poporul român va face întotdeauna apel tranșant la dreptul de libertate pe care l-a câștigat. Libertatea, așa cum o înțelegem noi, românii, este expresia pură a susținerii neamului și a țării, o valoare sacră ce trebuie apărată și un garant al democrației.

Pot fi considerate compatibile terorismului credința creștin-ortodoxă, respectarea și apărarea Constituției României, a identității naționale, a suveranității și independenței statului român? Pot fi considerate toate aceste principii drept a fi posibile garanții și ideologii declanșatoare pentru acte de terorism? Dacă da, înseamnă că cei care sugerează astfel de lucruri au o teamă generalizată față de credința, morala, învățăturile, principiile și tradițiile creștin-ortodoxe, față de patriotismul manifest românesc, față de devotamentul românilor față de patrie și binele național, față de suveranitatea și independența României, față de identitatea culturală și tradițională națională, față de prioritizarea intereselor naționale în fața intereselor internaționale și față de coeziunea socială, cooperarea și sprijinul reciproc pentru a promova interesele comune și bunăstarea națională a tuturor românilor.

4.8. AUR nu împărtășește concepții și opinii etnocentrice.

AUR nu împărtășește concepțiile și opiniile specifice etnocentrismului, respectiv: concepția superiorității culturale, evaluarea negativă a altor culturi, respingerea sau limitarea interacțiunii cu alte culturi.

AUR promovează cultura, arta, valorile, tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile românești, însă nu consideră că acestea sunt superioare celor ale altor etnii, culturi ori națiuni; în sine, această perspectivă comparativă este defectuoasă, pentru că reprezintă o prejudecată în interpretarea comportamentelor culturale și valorilor.

AUR consideră că toți oamenii, toate etniile și toate națiunile sunt egale în fața lui Dumnezeu și că, precum nicio naționalitate nu poate deține monopolul virtuții și sfințeniei, tot așa nicio naționalitate nu poate deține întâietatea virtuozității față de alte națiuni, nici măsura de referință și standardul în evaluarea celorlalte culturi.

AUR promovează identitatea culturală a națiunii române și pune accent pe menținerea și perpetuarea tradițiilor, limbii și valorilor românești, fără însă a respinge influențe exterioare ori dialoguri interculturale, fără a dori limitarea interacțiunii cu alte culturi, fără a promova politici de excluziune sau segregare.

III. Concluzii și considerente generale

AUR respectă dreptul internațional, tratatele și acordurile internaționale încheiate de statul român, respectă și prețuiește principiile și procesele democratice, drepturile omului și ale etniilor și minorităților, multiculturalitatea, comunicarea și schimburile interculturale, valorile și principiile europene.

Considerăm că pentru un politician român profesarea tuturor acestora în lumina legilor moralei și îndatoririlor patriotice și civice nu trebuie să se rezume la simpla raportare la anumite articole sau la stadiul declamativ, ci la aplicarea tuturor principiilor și prevederilor acestora în slujba națiunii române, deoarece aceasta este însăși esența misiunii unui politician, a unui reprezentant al cetățenilor care i-au acordat încredere și rolul democratic de a-i reprezenta, în limitele mandatului încredințat și în limitele funcției publice deținute.

Aleșii nu trebuie să uite că au o îndatorire permanentă față de alegători, iar niciun articol al vreunei legi internaționale nu poate și nu trebuie să anuleze ori să diminueze această îndatorire.

În lumina acestui principiu democratic și inerent, cât și din prisma misiunii, viziunii și scopurilor care îl definesc și pentru care a fost constituit, AUR are, respectă și profesează valori și principii care au în centru cetățeanul român. De aceea, din punct de vedere al politicilor și dialogului intern și internațional, AUR se situează în opoziție față de orice lege, inițiativă legislativă, măsură, politică și față de orice formă de lobby politic ori corporatist care este contrară interesului cetățenilor români, care aduce atingere bunăstării și intereselor poporului român, care subminează interesele de drept internațional, geostrategice, politice, economice, industriale și socio-culturale ale poporului român, care aduc detrimente securității naționale și energetice, care afectează buna orânduire socială și tradițională, care inoculează ideologii, teorii și idei subversive și toxice pentru coeziunea națională și socială, identitatea cultural-religioasă și patrimoniul cultural ale poporului român.

AUR este un partid suveranist și moderat tradiționalist, pentru că respectă toate aceste principii și valori și pentru că este compus din patrioți, care slujesc România și interesele poporului român. AUR are onoarea de a se pune în slujba românilor de pretutindeni și nu se eschivează în a provoca mirări sau semne de întrebare la Bruxelles, din această simplă și nobilă cauză. A provoca această reacție pe plan internațional este echivalent cu inițierea unui dialog. Acest dialog este imperativ și necesar, deoarece doar astfel se poate completa misiunea avută față de România și față de românii de pretutindeni.

AUR nu este un partid eurosceptic, ci eurorealist. AUR este fidel proiectului european, valorilor europene, principiilor democratice, susține establishment-ul UE, însă nu toate măsurile UE, combătându-le democratic pe cele care sunt în defavoarea cetățenilor români, nivelului de trai al românilor și pe cele care minimizează interesele geostrategice, energetice, macro-economice, comerciale, industriale și privitoare la dezvoltarea competitivă a României. AUR susține aspectele constructive ale globalismului, însă nu și efectele negative ale neoliberalismului (ca o componentă a globalismului), poziție pe care au început deja să se situeze Germania și Franța în contextul crizei energetice și financiare începută în 2022 (însă, din păcate, nu și statul român).

Celor care au ales o cale contrară intereselor românilor și cărora suveranismul le provoacă rușini ideologice, trebuie să le reamintim, în citat, conținutul și semnificația unor articole fundamentale din Constituția României:

„Art. 1 (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. […]

Art. 2 (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

Art. 2 (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. […]

Art. 8 (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.”

Celor cărora le este rușine din cauza propriei Constituții și a principiilor enunțate în cadrul ei, acelora le va fi rușine și că partidul AUR există în România și că este suveranist. Celor cărora le este rușine din cauza religiei, culturii, tradițiilor și obiceiurilor poporului român, acelora le va fi rușine și că partidul AUR este tradiționalist. Celor cărora le este rușine din cauza istoriei și identității culturale a României, acelora le va fi imposibil să clădească un viitor pentru națiunea română.

În România trebuie să înceteze să mai existe două Românii, aflate într-un etern decalaj și într-o eternă contradicție. România unită nu poate fi decât România care își dorește un viitor mai bun și mai demn, în Europa, respectând principiile democratice și ale statului de drept, însă prin autodeterminare, prin muncă, prin credință, pentru națiunea română și pentru copiii noștri. 

CMF: 11240014